Acasă / Proiecte / „Calendarul IEH 2016” al patrimoniului identitar românesc din jurul graniţelor României, luna mai 2016

„Calendarul IEH 2016” al patrimoniului identitar românesc din jurul graniţelor României, luna mai 2016

La fila lunii mai 2016 a calendarului Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni  descoperim împreună Cetatea Hotin din Nordul Bucovinei.  

Cetatea Hotin se află pe malul râului Nistru. După unele surse, prima fortăreață a fost construită în anul 1325 de către voievozii Moldovei din Onut.

La începutul secolului al XIV-lea, cetatea a fost controlată, se pare, de către poloni sau maghiari.

În jurul anului 1340, cetatea a fost ocupată de voievodul Moldovei, Dragoş.

După anul 1375, cetatea a devenit parte a Moldovei. După moartea lui Alexandru cel Bun, ca urmare a războaielor dintre urmașii domnitorului Moldovei, Hotinul a fost ocupat de către Polonia în anul 1436.

Prin pacea de la 4 aprilie 1459, domnitorul Ştefan cel Mare a redobândit Cetatea Hotinului de la polonezi, după un asediu care a durat doi ani. Ștefan cel Mare a dispus extinderea considerabilă a zidurilor cetății. Au fost construite ziduri de 5-6 metri lățime și 40 metri înălțime, fiind adăugate trei turnuri și amenajată o curte interioară. Au fost construite și barăci pentru oșteni, scoase la iveală de săpăturile arheologice din secolul trecut.

 În secolele al XIV-lea – al XVI-lea, Hotinul a servit ca reședință a domnitorilor Moldovei, fiind administrat de pârcălabi moldoveni.

Cetatea Hotin a fost extinsă între anii 1540-1544, în perioada domniei lui Petru Rareş, capătând forma apropiată celei din prezent.

Fortăreața a devenit una dintre cetățile de apărare a frontierei nordice a Moldovei medievale.